Un pas,o minciuna!

A venit timpul meu,timpul pentru mine..A venit timpul sa inteleg ca indiferent de ceea ce voi cere in viata asta,nu voi primii,ca indiferent cui voi cere ceva,nu voi primii.A venit timpul sa inteleg ca "de ce iti e frica,nu scapi".A venit timpul sa inteleg ca oamenii sunt falsi,ca atunci cand ai nevoie de ei,fug si te lasa undeva intr-o umbra de: "am nevoie de tine" iar tu,pentru ca iti place sa crezi ca trebuie sa fi un om bun si ca in viata nu totul se plateste cu aceeasi moneda,te intorci spre ei si le oferi tot ceea ce ai tu mai bun.
Si chiar daca o faci,iti amintesti cu fiecare rasuflare cate lupte s-au dus in tine,cate strigate,cate urlete..mute,cata nevoie ai avut de-o vorba buna,de acel "va fi bine" sters,de un adevar,chiar daca dureros.
Si ce ai primit copile? Doar umbre.Doar minciuni.Doar "am treaba,vorbim mai tarziu,iti promit" Nu a interesat pe nimeni cat de tarziu va fi tarziul,cat de seci sunt promisiunile dar toti cei din jurul tau stiu cat de "sincere" sunt minciunile. Da,minciunile! Spui ca asta e tot ceea ce nu suporti si totusi,asta primesti in fiecare secunda,minut,ora,luna,an,viata de parca ar fi cele mai nepretuite comori. Si ce iti spun oamenii? "Asta nu e nici prima,nici ultima minciuna pe care o vei auzii!" Cat adevar! A venit timpul. A venit timpul tau. Timpul ala in care trebuie sa intelegi ca pentru tine ADEVARUL nu exista,ca pentru tine "prieten" sti doar tu,ca interiorul tau esti tu! Un pas,o minciuna!!